Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.
– sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica, sa-i linistim si pe ceilalti, sa protejam copiii, batranii si femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din jur.
– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite.
– daca ne aflam in fata unei cladiri, sa ramanem departe de aceasta, sa ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.
– daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo, departe de ferestre care se pot sparge; sa stam inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.
– sa ne protejam sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
– sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a ne asigura stabilitatea.
In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea, ne putem proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.
Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei.
– sa inchidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc ceva, sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic.
– daca suntem intr-un atelier, sa aplicam imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului dvs. de activitate.
– sa nu fugim pe usa, sa nu sarim pe fereastra, sa nu alergam pe scari, sa nu utilizam liftul, dar daca putem sa deschidem usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire, sa evitam aglomeratia.
– sa nu alergati in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur, sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.
– daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati ianuntru, sa ne ferim de firele de curent electric cazute.
– daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
– daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul, sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand.

Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri, accidentari si raniri in cazul unui cutremur

Cadrele didactice, de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii, elevii, studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind, spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele. Astfel ei trebuie:

- sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, mese, paturi, locuri circulante, ce pot cadea peste acestea, sa le inlocuim cu altele mai usoare, sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, tablouri, oglinzi, vaze, boxe, acvarii, material didactic, calculatoare, dulapuri, rafturi, etajere, etc.).
– sa asiguram piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte intre ele , si prin prindere de un perete, grinda solida, mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.
– sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme.
– sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur, iar vasele mari cu chimicale, combustibili, in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu.
– sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur, racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze, sau sa se scurga combustibili, apa, chimicale etc.
– sa verificam periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele, terasa si invelitoarea, astfel incat la seisme sa nu cada caramizi, placaje, tencuieli, ornamente, tigle, jardiniere asupra intrarilor, asupra aleilor inconjuratoare, strazilor sau la vecini.
– sa consultam un specialist in structuri de rezistenta, cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali, spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti.
– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare, amplasate in locuri cunoscute si accesibile, langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam, conform normelor PSI.
– este util sa avem depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva speciala de alimente uscate si conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru 3 zile.
– sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente
– sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare, astfel incat la nevoie, dupa seism, sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate.
– sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind:

- evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii;

- reparatiile si consolidarile necesare;

- proiectarea si executarea lucrarilor necesare;

- asigurarea pentru daune seismice, forme si taxe necesare.

– sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop, respectand prevederile si termenele legale, mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati.
– sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control, intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii, ziduri, acoperisuri, calcane, cornise, cosuri de fum, repararea si ancorarea cu tiranti.
Se recomanda cadrelor didactice, personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei, ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa, avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx

- Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri, caramizi, tencuieli, placaje, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);
- Spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte;
- Caderea unor obiecte, mobilier, etc.;
- Caderea unor stalpi si linii electrice;
- Incendii rezultand din scurt circuite, conducte de gaze rupte, rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit, etc.
- Alunecari de terenuri, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase.

Se recomanda exersarea periodica, ordonata, a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile, se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. De exemplu, elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda, toc de usa), spre a controla vizual si prin sfaturi, inspirand curaj. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic, dar aceasta se va efectua in liniste, ordonat, fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere, dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii, in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor

Sistemul de avertizare seismica

In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el, in tara noastra.

Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate, respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive, capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti, este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde, in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat.
Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului, este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major.

• Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z

Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera, in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna, cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti, unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat, este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia.

- Prelucrarea semnalului

In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag, un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului.
Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume, in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty, iar un altul este in faza de testare in California. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate, precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime).

- Generare alarme
Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. In modul de operare standard, alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter.
Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului.
Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori, in functie de necesitatile lor efective; de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate produce efecte sau pagube notabile.
Interfata de avertizare radio

Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme:
- semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice;
- semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF);
- semnalizare sirena acustica.
In functie de echipamentul de receptie folosit, utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus.

Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. Iata numai cateva dintre posibilitati:
- institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor;
- agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie, gaze, apa etc., a unor masini sau echipamente sensibile, pentru avertizarea angajatilor;
- persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin.

Din punct de vedere practic, SAS poate fi util, daca nu chiar esential pentru:
- punerea la adapost in locuinte, scoli sau evacuarea din acestea;
- inchiderea automata a valvelor de gaz, oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie, inchiderea rafinariilor;
- inchiderea reactoarelor nucleare;
- pornirea generatoarelor de necesitate;
- inchiderea calculatoarelor;
- stoparea operatiunilor pe aeroporturi;
- oprirea trenurilor;
- inceperea operatiunilor pompierilor;
- oprirea lifturilor la parter;
- pornirea alarmelor sonore individuale sau colective;
- alertarea camerelor de garda de la spitale;
- alte aplicatii.

Semnale de avertisment

Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici, iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. Modificarile fine ale formelor de suprafata, precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati, structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou, eliberind radon in apele freatice; radonul ajunge si in fintini. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina , poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica.acestea sunt slab incadescente; se numesc “lumini seismice”. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur, concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie.

In 1975, locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. Ciinii scheauna, caii se sperie , pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.

Din pacate, nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Din acest motiv, oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului, iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale.

Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. Din citirea diagramei, seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci.

O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre.

Din reteaua de semnale prin satalit, oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie.

Cum se produc cutremurele

Scara intensitatilor

Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati, de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. Scara intensitatilor nu are o baza matematica, fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes.

I	Nu se simte
II	Simtit de persoanele care se odihnesc, la etajele inalte sau in alte locuri favorabile.
III	Simtit in interioare. Balansarea obiectelor atarnate. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare.
IV	Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Trancanitul geamurilor, veselei si a usilor. Paharele zornaiesc. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV.
V	Simtit in afara; directia poate fi estimata. Cei care dorm se trezesc. Lichidele se imprastie. Obiectele mici se deplaseaza. Usile trosnesc, se deschid, se inchid.
VI	Simtit de toata lumea; multi se sperie si alearga spre iesire. Persoanele merg fara stabilitate. Tablourile cad de pe pereti. Mobila este miscata sau rasturnata. Copacii, tufisurile se clatina.
VII	Dificultati in a mentine pozitia verticala. Simtit mai ales de motociclisti. Obiectele atarnate vibreaza. Mobila se crapa. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. Acoperisurile se rup. Cad caramizi, plastic, pietre, tigle, cornise. Valuri in bazine; apa tulbure de noroi. Prabusiri si alunecari de teren. Clopotele mari suna. Santurile pentru irigatii avariate.
VIII	Directia motocicletelor afectata. Avarieri in randul constructiilor; partial prabusite. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. Caderi de tencuiala si de pereti. Prabusiri de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine inalte. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. Ramuri rupte de copaci. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte.
IX	Panica generala. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse, cele cu o rezistenta medie grav avariate, unele complet daramate, cele intarite serios avariate. Avarieri serioase rezervoarelor. Conductele subterane sparte. Crapaturi in teren. In zonele maloase fantani si cratere in pamant.
X	Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. Digurile, santurile, drumurile serios afectate. Alunecari masive de teren. Apa iesita din canale, rauri, lacuri. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Sinele de cale ferata indoite usor.

XI	Sinele de cale ferata indoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.
XII	Avarieri aproape in totalitate. Deplasari masive de stanci. Obiecte imprastiate.

Cutremurele pot avea durate diferie. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila, ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. In anul 1985, in centrul orasului Mexico, un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. Replica din ziua urmatoare, de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras

Scara Richter

Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri, atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti, ei sunt de foarte multe ori confundati.

Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei pe scara Richter, este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o marime specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate.
Intensitatea, exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata , este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc.

Scara Richter de magnitudini, numita astfel dupa Dr. Charles F. Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. Scara este logaritmica, astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6, respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob, fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari, iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate ca scara Richter nu are, teoretic, limita superioara, exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8,8.

Cutremurele subacvatice

Si sub ape se pot produce cutremure. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense, numite tsunami. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h,dar acolo sunt abia vizibile. Apropiindu-se catre mal, valurile incetinesc, dar in acelasi timp se si ridica. Cind valurile se apropie de mal, marea initial se retrage, apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. Valurile care patrund in golfuri inguste, se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri, maturind totul in cale.

In 1775 dupa un cutremur, deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata

Pamintul este in miscare permanenta, dar din fericire, cutremurele catastrofale sunt rare. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate, fiind detectate doar de seismologi, cu ajutorul seismografului

Cutremur relativ puternic, cu magnitudinea de 5,8-6 grade, in vestul Turciei

Cutremurul a avut loc la ora 20h15min timp universal, iar epicentrul sau a fost localizat in partea de vest a Turciei,intre localitatile Simav si Usak, in provincia Kutahya.

Redimensionat la 54% (a fost 928 x 840) - Click pe imagine pentru a o mari

Conform datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, miscarea seismica s-a produs la o adancime de 7 km si a avut magnitudinea de 5,8-6,0grade pe scara bazata pe moment seismic. Cutremurul a fost resimtit puternic in zona epicentrala, dar pana la aceasta ora nu au fost transmise informatii privind eventualele pagube materiale.

Seismul a fost urmat de mai multe replici slabe, dintre care cea mai puternica a avut magnitudinea de 4,6 grade.

Seismul a fost resimtit in mai multe provincii din vestul Turciei, inclusiv la Istanbul. Cel putin 2 persoane au murit si alte zeci au fost ranite in zona epicentrala, unde, conform autoritatilor locale, pagubele materiale sunt importante.
Turcia este o tara cu risc seismic ridicat. In anul 1999, 2 cutremure catastrofale, cu magnitudini de 7,4 si respectiv 7,2 grade,au provocat moartea a zeci de mii de oameni si distrugeri grave in nord-vestul tarii, in special la Izmit si Duzce. In martie 2010, un cutremur cu magnitudinea 6,0, produs in estul Turciei, in provincia Elazig, a provocat moartea a 57 de oameni si distrugerea mai multor cladiri in zona epicentrala, fiind resimtit si in provincia vecina Bingol.
Seismicitatea ridicata a Turciei este asociata cu un sistem de falii crustale active, dintre care falia nord-anatoliana este cea care a generat cele mai multe seisme majore care au lovit Turcia in ultimii 100 de ani. Cel mai violent seism a avut loc la 26 decembrie 1939 in zona orasului Erzincan, avand magnitudinea moment 7,9. Cutremurul din 1939 a provocat distrugerea completa a orasului Erzincan.

Cutremure cunoscute din Europa

• 464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morţi
• 1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România
• 1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România
• 1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România
• 1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România
• 1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România
• 1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morţi
• 1276, Cutremur în România
• 1327, Cutremur de gradul 7 în România
• 1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveţia, până azi cel mai puternic cutremur Europa centrală
• 1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
• 1456, 5 decembrie, Cutremur distruge oraşul Napoli, 30.000 până la 40.000 morţi
• 1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
• 1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România
• 1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
• 1530, Cutremur de gradul 4,7 în România
• 1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România
• 1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
• 1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
• 1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
• 1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România
• 1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
• 1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România
• 1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România
• 1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România
• 1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
• 1620, 8 octombrie, Cutremur în România
• 1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România
• 1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
• 1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
• 1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de morţi
• 1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România
• 1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
• 1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România
• 1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
• 1750, Cutremur în România
• 1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona, circa 60.000 morţi, Cutremurul cel mai intens din istorie Tsunami
• 1756, 18 februarie, Cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.
• 1778, 18 ianuarie, Cutremur în România
• 1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de morţi
• 1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România
• 1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România
• 1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
• 1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România
• 1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România
• 1823, 5 ianuarie, Cutremur în România
• 1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
• 1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România
• 1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România
• 1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România
• 1847, 15 octombrie, Cutremur în România
• 1859, 17 octombrie, Cutremur în România
• 1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România
• 1868, 13 noiembrie, Cutremur în România
• 1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România
• 1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
• 1879, 10 octombrie, Cutremur în România
• 1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
• 1892, 14 octombrie, Cutremur în România
• 1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România
• 1894, 2 septembrie, Cutremur în România
• 1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România
• 1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) şi Reggio Calabria (pe peninsula Italiei) circa 84.000 morţi (70.000 in Messina, 15.000 in Reggio Calabria).
• 1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România
• 1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia
• 1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România
• 1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România
• 1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
• 1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia
• 1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România
• 1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România, circa 1.000 de morţi (vezi şi Cutremurul din 1940)
• 1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
• 1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia
• 1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România
• 1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi şi Cutremurul din 1977)
• 1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7 in Albstadt, Schwäbische Alb, Germania Pagube în valoare de milioane de mărci.
• 1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
• 1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România
• 1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România
• 1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România
• 1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România
• 1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România
• 1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9 in Roermond graniţă cu Olanda şi Germania, 1 mort
• 1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-vestul Turciei, peste 20.000 de morţi
• 2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România
• 2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9 în Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena
• 2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia; este cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această ţară
• 2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu s-au inregistrat victime; este cel mai puternic cutremur din Suedia din ultimii 100 de ani.
• 2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia. Cutremurul este considerat cel mai grav înregistrat în Italia în ultimii zece ani. După cutremur au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 şi al căror hipocentru a fost localizat în zonaL'Aquila.
• 2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter) cu epicentru la 95,80 km adâncime, în zona Vrancea, România. Nu s-au înregistrat victime; a fost resimţit în puţine localităţi.
• 2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu epicentru la 6 km adâncime, în zona Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.
• 2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara Richter) în Peshkopia, nord-estul Albaniei. Seismul a produs pagube materiale, dar nu şi victime.